Rottweiler
Tara de origine a rasei Rottweiler: Germania
Inaltime: M 61-69; F 56-64
Greutate: M peste 45kg; F peste 40kg
Culoarea: negru cu pete de foc deasupra ochilor, bot, gat, piept, membre, baza cozii.
Comportament: cainele Rottweiler este pasnic, echilibrat, nu latra fara motiv, devotat, puternic atasat de stapan, agresiv fata de necunoscuti. Reflecta cu fideliatate persoanalitatea stapanului, astfel ca daca este tratat cu cruzime Rottweilerul poate deveni o arma periculoasa.
Rottweiler-ul este o rasa cu o vechime de peste 2000 de ani. Astfel ca legiunile romane erau insotite de niste caini robusti, mari cunoscuti si sub denumirea de cainele macelarului.
Sarcina cainilor Rottweiler era de a indruma si a pazi turmele de vite, ei putand luptand la nevoie cu animalele salbatice.
Denumirea rasei este legata de orasul Rottweil care se numea astfel datorita caselor facute din caramida rosie.
In acest oras are loc incrucisarea dintre caini autohtoni care la randul lor se utilizau la pazirea turmelor de oi sau a cirezilor de vite.
Aceste incrucisari dau nastere unui caine foarte asemanator Rottweiler-ului din zilele noastre. Odata cu industrializarea rolul Rottweiler-ului scade asta pana la inceputul secolului al xx-lea cand un exemplar scapa o femeie din mainile a 14 marinari ceea ce face ca rasa sa devina din nou faimoasa.
In 1907 pe data de 13 ianuarie ia nastere cel mai vechi club de Rottweileri (Clubul German de Rottweiler) cu sediul la Heildelberg.
Recunoasterea rasei Rottweiler vine deabia in anul 1965 cand Rottweilerul este inregistrat FCI iar in anul 1971 pe data de 30 octombrie, in orasul Rottweil se organizeaza primul campionat mondial de club, cu participarea a peste 150 de exemplare din mai multe tari.
Aceste incrucisari dau nastere unui caine foarte asemanator Rottweiler-ului din zilele noastre. Odata cu industrializarea rolul Rottweiler-ului scade asta pana la inceputul secolului al xx-lea cand un exemplar scapa o femeie din mainile a 14 marinari ceea ce face ca rasa sa devina din nou faimoasa.
In 1907 pe data de 13 ianuarie ia nastere cel mai vechi club de Rottweileri (Clubul German de Rottweiler) cu sediul la Heildelberg.
Recunoasterea rasei Rottweiler vine deabia in anul 1965 cand Rottweilerul este inregistrat FCI iar in anul 1971 pe data de 30 octombrie, in orasul Rottweil se organizeaza primul campionat mondial de club, cu participarea a peste 150 de exemplare din mai multe tari.
Pittbull Terrier-American
Tip: moloso-lupoid.
Talie: 30-45-48 cm.
Greutatea: 18-25 kg.
Stopul: accentuat.
Trufa: neagra.
Culoarea poate fi alb, tigrat, ori mai multe culori.Este ceva mai mare decat Staffordshire Bull-Terrier. (Pit=ring-lupta in ring cu tauri sau cu alte animale.)
Acest caine are eleganta si curajul "unui boxer in ring", este un fel de gladiator.In anul 1900 s-au folosit la lupte-sport-pariuri.Este un caine puternic, musculos si elegant in acelasi timp.Bulldogul a fost imperecheat cu Terrierul si s-a obtinut Bull-Terrierul alb.Cand cainele lui Hinks a castigat o lupta si apoi la o expozitie, specialistii nu au mai obiectat nimic.Pentru a-l specializa la lupte, a trebuit mult timp de selectie pentru a dobandi maxilare puternice.Astazi nu mai sunt permise luptele.(pe buna dreptate spunem noi)
Sunt admise la expozitie culorile alb si maro.In anul 1860 era cunoscut ca si caine de companie.Originea lui vine de la Staffordshire-Bull-Terrier, imperecheat cu Dalmatianul Greyhound, Whippet, pentru a obtine un caine de lupta mai putin agresiv.Este aproape pe cale de disparitie.Nu este o rasa tocmai iubita, fiind agresiv, atacand oamenii, dar pe stapan il apara si-l iubeste.
In functie de dresaj poate deveni si caine de familie, se poate juca si cu copiii.(este insa destul de riscant din punctul nostru de parare, fiind un caine strict de paza si protectie si cam atat).Problema nu este atat cainele cat oamenii care il pregatesc in scopuri absurde.Daca este batut devine un caine periculos si extrem de agresiv cu alte animale, dar un foarte bun caine de paza, mai ales pentru zomne izolate.
Bulldog Francez
Mascul 8-14 si Femela 7-13 kg
CULOAREA
negru, rosu, tigrat, diverse nuante de crem, alb, fond alb cu pete tigrate.
TEMPERAMENT
jucaus, afectuos, hazliu, inteligent, vigilent, caracter puternic.
CARACTERISTICI
CARACTERISTICI
La Bulldog Francez capul este larg cu maxilare scurte si puternice , ochii sunt rotunzi, de culoare brun inchis cu trufa neagra. Gatul este scurt si musculos, cu spinare larga si sale arcuite.
Bulldog-ul Francez a fost produs in Anglia ca o varianta mai mica a Bulldog-ului Englez. In anul 1860 crescatorii francezi au importat acesti mici Bulldogi din Anglia si i-au imperecheat cu Terrierii Francezi. Astfel ca noua rasa a fost extrem de placuta in Franta si a fost denumita Bulldog Francez.
TARA DE ORIGINE
Franta.
APTITUDINI
Caine de companie.
DIMENSIUNI
Inaltimea la nivelul greabanului este de aproximativ 30 cm (11,5 inehi) iar greutatea este de 8-13 kg (17,5-28,5 livre).
BLANA
Blana este formata din fire de par scurte si stralucitoare, care se suprapun pentru a forma un strat dens.
Culoarea poate fi rocat amesecat cu alb si negru, dar cafeniu si alb cu pete dungate reprezinta cea mai frecventa combinatie.
INGRIJIREA NECESARA LA RASA BULLDOG FRANCEZ
Cainii din rasa Bulldog Francez nu au nevoie de prea multa ingrijire. Periati-i cu o perie din cauciuc din cand in cand si mentineti-le urechile curate, dar nu utilizati betisoarele cu vata. Taiati-le scurt ghearele si stergeti-le din cand in cand cutele de pe fata cu o solutie speciala (desi vaselina pare a fi un bun inlocuitor).
CARACTER
Cainii din rasa Bulldog Francez sunt inteligenti, foarte afectuosi, foarte iubitori si toleranti cu copiii, veseli, sensibili, uneori de nestapanit, cu un puternic simt al umorului si uneori chiar incapatanati.
Bulldog-ul francez poate fi gelos daca atentia stapanului se indreapta spre altcineva. Le place sa faca parte din familie si nu trebuie lasat singur prea des.
DRESAJ
Cainii Bulldog Francez nu sunt greu de dresat deoarece sunt inteligenti si invata repede. Figura lor expresiva poate usor sa va pacaleasca, astfel incat este important sa fiti consecventi cu acesti caini. Ei nu sunt sensibili numai la intonatia vocii dumneavoastra, dar sunt influentati si de atmosfera ostila din casa.Se multumesc cu trei plimbari pe zi in jurul blocului, cu conditia sa aiba si posibilitatea sa alerge si sa se joace in gradina. Sunt companioni ideali pentru cei ce locuieste intr-un apartament.
CARACTER
Exemplarele de Bulldog Francez sunt maleabile si foarte afectuoase.
REMARCI SPECIALE
Bulldog-ului francez ii place sa faca parte din famile si puteti sa-l luati cu dumneavoastra oriunde v-ati duce.
COMPORTAMENT SOCIAL
Multi dintre copii sunt innebuniti dupa acesti caini. Unii dintre ei pot fi mai degraba dominanti fata de alti caini, desi niciodata nu creeaza probleme. Cainii Bulldog Francez se inteleg cu alte animalute din gospodarie cu conditia sa sa se fi intalnit si obisnuit cu ele in perioada de pui.
EXERCITII
Nu sunt necesare plimbari lungi so obositoare, bulldog-ul francez multumindu-se si cu trei plimbari scurte zilnic. Pe vreme de iarna sau vara torida din cauza nasului lor scurt, activitatea fizica trebuie evitata.
Bulldog-ul Francez a fost produs in Anglia ca o varianta mai mica a Bulldog-ului Englez. In anul 1860 crescatorii francezi au importat acesti mici Bulldogi din Anglia si i-au imperecheat cu Terrierii Francezi. Astfel ca noua rasa a fost extrem de placuta in Franta si a fost denumita Bulldog Francez.
TARA DE ORIGINE
Franta.
APTITUDINI
Caine de companie.
DIMENSIUNI
Inaltimea la nivelul greabanului este de aproximativ 30 cm (11,5 inehi) iar greutatea este de 8-13 kg (17,5-28,5 livre).
BLANA
Blana este formata din fire de par scurte si stralucitoare, care se suprapun pentru a forma un strat dens.
Culoarea poate fi rocat amesecat cu alb si negru, dar cafeniu si alb cu pete dungate reprezinta cea mai frecventa combinatie.
INGRIJIREA NECESARA LA RASA BULLDOG FRANCEZ
Cainii din rasa Bulldog Francez nu au nevoie de prea multa ingrijire. Periati-i cu o perie din cauciuc din cand in cand si mentineti-le urechile curate, dar nu utilizati betisoarele cu vata. Taiati-le scurt ghearele si stergeti-le din cand in cand cutele de pe fata cu o solutie speciala (desi vaselina pare a fi un bun inlocuitor).
CARACTER
Cainii din rasa Bulldog Francez sunt inteligenti, foarte afectuosi, foarte iubitori si toleranti cu copiii, veseli, sensibili, uneori de nestapanit, cu un puternic simt al umorului si uneori chiar incapatanati.
Bulldog-ul francez poate fi gelos daca atentia stapanului se indreapta spre altcineva. Le place sa faca parte din familie si nu trebuie lasat singur prea des.
DRESAJ
Cainii Bulldog Francez nu sunt greu de dresat deoarece sunt inteligenti si invata repede. Figura lor expresiva poate usor sa va pacaleasca, astfel incat este important sa fiti consecventi cu acesti caini. Ei nu sunt sensibili numai la intonatia vocii dumneavoastra, dar sunt influentati si de atmosfera ostila din casa.Se multumesc cu trei plimbari pe zi in jurul blocului, cu conditia sa aiba si posibilitatea sa alerge si sa se joace in gradina. Sunt companioni ideali pentru cei ce locuieste intr-un apartament.
CARACTER
Exemplarele de Bulldog Francez sunt maleabile si foarte afectuoase.
REMARCI SPECIALE
Bulldog-ului francez ii place sa faca parte din famile si puteti sa-l luati cu dumneavoastra oriunde v-ati duce.
COMPORTAMENT SOCIAL
Multi dintre copii sunt innebuniti dupa acesti caini. Unii dintre ei pot fi mai degraba dominanti fata de alti caini, desi niciodata nu creeaza probleme. Cainii Bulldog Francez se inteleg cu alte animalute din gospodarie cu conditia sa sa se fi intalnit si obisnuit cu ele in perioada de pui.
EXERCITII
Nu sunt necesare plimbari lungi so obositoare, bulldog-ul francez multumindu-se si cu trei plimbari scurte zilnic. Pe vreme de iarna sau vara torida din cauza nasului lor scurt, activitatea fizica trebuie evitata.
Dog Argentinian
Tip: molosoid.
Talie: 60 cm pentru mascul, 58 cm pentru femela.
Greutatea: 45 kg pentru masculul de Dog Argentinian, 35 kg pentru femela.
Stopul: bine pronuntat.
Trufa: neagra.
Culoarea: alb curat. Rasa autohtona argentiniana. Rasa Dog Argentinian este una de talie mare, cu capul puternic, proportionat, cu pieptul adanc dar nu prea lat, cu spinarea dreapta si membrele lungi, cu osatura solida, capul este rotund ca o bila, coltii scurti si tari, ochii intunecati au o privire patrunzatoare, urechile sunt erecte, cupate, coada lunga este purtata in jos, parul scurt formeaza o blana frumoasa de culoare alba in mod obligatoriu.
Este un caine, rapid, tenace, extrem de curajos, combativ, puternic, indraznet, devotat stapanului sau.
Cainele Dog Argentinian este un excelent caine de vanatoare de puma si mistreti. Este un caine bun de serviciu, un foarte bun insotitor.Se crede ca ar proveni din cainii mari de paza care au venit odata cu spaniolii.
Chinologul Nores Martinez la inceputul secolului al XX-lea a imperecheat cainii adusi cu rasele Alano, Pointer si Ogar irlandez. Primul standard al rasei Dog Argentinian a fost finalizat in anul 1928 si a fost recunoscut de catre F.C.I ca rasa in 1964.
Mastino Napoletano
Informatii generale despre Mastino Napoletano
Mastino Napoletano reprezinta o rasa de sorginte italiana cu trimitere antica, raspandita nu doar in Europa, ci si in Statele Unite Ale Americii, iar in ultima perioada si in Asia. Forta caracteristica a acestui caine emana prin fiecare por al corpului sau foarte puternic si robust.
Caracterul, niciodata duplicitar, imbina armonios curajul nemarginit cu o afectiune fara egal, care face din acest caine molos cu inima de legionar roman un puternic sentimental incurabil. Pe acest urias, care duce la extrem dragostea pentru stapan si familia sa, ori il indragesti enorm ori nu-ti place deloc. Cu siguranta nu exista o cale de mijloc.
Mastino Napoletano este un caine selectionat initial pentru lupte, extrem de apreciat pentru rolul avut in razboaiele purtate de romani, este calm, dar la nevoie intervine prompt si plin de curaj in apararea stapanului sau cat si a teritoriului. Prin definitie, Mastino Napoletano reprezinta capul de serie al cainilor de paza si protectie pe suprafata mica si medie.
Selectia intreprinsa pentru atingerea unor obiective precise a condus la schimbari majore in cadrul acestei rasei, astfel incat, in prezent, aceasta este destul de diferita de tipicul si utilizarea celei antice, altfel spus, Mastino Napoletano din antichitate nu este unul si acelasi lucru cu Mastino Napoletano din zilele noastre.
Influentele crescatorilor au necesitat un control atent si o aprofundare continua a cunostintelor despre rasa, cu scopul trecerii de la un exemplar canin care lupta in razboaie, pazea vitele sau insotea negustorii pe drumurile periculoase, la un gigant extrem de afectuos care sa-si pastreze nobulul caracter si sa se adapteze la schimbarea radicala a societatii civile, cu toate noutatile ei referitoare la ambient, hrana, expozitii, transport.
Scurt istoric al rasei
Istoria acestei impresionante rase este foarte strans legata de cea a molosului antic. De-a lungul timpului, atat oamenii si cainii au strabatut impreuna perioade de cucerire si dominare, splendoare si decadenta, infrangere si glorie. Intovarasiti la razboi si la vanatoare, in vilele patriciene, in suburbiile sau in arenele romane, fiecare experienta traita a mai adaugat parca un rid pe botul acestui caine absolut impresionant, martor fidel al indelungatei si controversatei istorii umane.
Odinioara, la poalele Muntilor Himalaya vietuiau molosoizi de talie mare, companioni ai caravanelor si in acelasi timp, paznici ai lacaselor de cult budiste. Acest tip de caine luptator, cu adevarat imens, fantastic, dupa cum il descriu calatorii acelor vremuri, a lasat o amprenta de necontestat, fiind considerat pe buna dreptate stramosul tuturor cainilor mari si ascendentul molosilor assiro-babilonieni reprezentati la Nabeth.
Foarte asemanator, din punct de vedere al sistemului osos, cu un leu, parintele molosilor din Epir - cei mai puternici din lume - a fost antrenat in mod responsabil sa lupte pentru a fi folosit in razboaiele de cucerire a Macedoniei.
O data cu inceperea expansiunii Romei, uriasul Mastino Napoletano, transformat intre timp in masina perfecta de lupta, se regaseste defiland alaturi de centurionii imperiului. Cand Cezar a intrat pe teritoriul Brittania (anul 55 I.C.), soldatii romani au fost intampinati de catre molosii celtilor. Fiind profund impresionat de muscatura si de caracterul combativ al acestor caini, imparatul a decis sa ia cu el la Roma cateva exemplare pentru luptele din arene.
Prin intermediul fenicienilor, popor de comercianti, cainii din rasa Mastino Napoletano ajung si in bazinul Mediteranean. Mai apoi, conchistadorii regilor Spaniei sunt insotiti, conform marturiilor scrise de-a lungul istoriei, de un molos compact si cu capul imens, care nu era nimeni altul decat Mastino.
Cel mai probabil ca in urma unor diverse incrucisari dintre molosii descrisi a rezultat Mastino Napoletano, caine crescut initial in vilele patricienilor care locuiau de-a lungul coastei sudice ale peninsulei italice. Odata cu extinderea dominarii imperiului roman, rasa patrunde si in alte tinuturi din sudul Europei, iar, mai tarziu, pe teritoriul Frantei si Spaniei.
"Perro de presa", cum mai este denumit Mastino Napoletano, apare pe un medalion al anului 1625, aceasta infatisare fiind punctul de plecare in prefigurarea rasei actuale. Capul tipic, latimea craniului cat si a botului, forta deosebita a muscaturii si utilitatea acestui caine au facut ca el sa fie adoptat cu usurinta de catre nobilii vremii, dovada incontestabila stand numeroasele reprezentari statuare.
De-a lungul timpului, s-au putut constata transformarile suferite de superba rasa, actualmente Mastino fiind un caine care are drept caracteristici principale capul masiv, sistem osos deosebit de puternic si corpul acoperit cu piele foarte abundenta, ce formeaza falduri mari in jurul gatului.
Caracterial, profesorul Tecce il descrie, in anul 1897, ca pe un adevarat arsenal de forta care poate fi utilizat la vanatoare, in lupta cu animale mari si feroce, dar si la apararea turmelor de vite. El afirma ca Mastino Napoletano isi manifesta mereu afectiunea fata de stapan, iar cand acesta ordona, cainele ataca si sfasie totul intr-o secunda. Astfel ca, la Napoli, acest caine era insotitorul mafiotilor vremii care, prin antrenament agresiv, eliminau orice urma de inocenta a animalului.
Primul Razboi Mondial, cat si criza economica care a urmat au condus inevitabil la decimarea rasei, in viata ramanand foarte putine exemplare. In aceste conditii, un rol important ii revine personajului Piero Scanziani, cel care, intuind imensul potential cat si tipicitatea inconfundabila ale rasei, face primii pasi pentru oficializarea acesteia.
Mastino Napoletano, de retinut:
• nu este sub nici o forma un caine de apartament
• nu este un caine pe care sa il izolezi sau sa-l privezi de atentia necesara
• are impetuos nevoie de hrana de calitate cat si de suplimente de vitamine si minerale
• are nevoie de miscare, dar numai in ritmul lui; nu trebuie deloc fortat sau alergat cu bicicleta (nu este un caine de vanatoare); indeosebi in perioada de crestere, evitati urcatul si coboratul scarilor.
• nu trebuie accentuata agresivitatea prin antrenamente specifice
• necesita socializat de la o varsta cat mai frageda cu alti caini cat si cu oamenii
• necesita periat de trei ori pe saptamana pentru a-i intretine roba
• fiind un caine foarte greu, este predispus la formarea de bataturi (calozitati) la nivelul coatelor; de aceea, in locul unde doarme trebuie asternuta o salteluta
• fiind un caine cu par scurt, nu trebuie sa doarma in locuri umede, unde este curent sau unde temperatura coboara sub 0 grade Celsius
• inainte si dupa masa trebuie lasat in pace, pentru a evita eventuale torsiuni gastrice
• intotdeauna dupa ce bea apa sau mananca, trebuie sters la bot si pe barbie, care este necesar sa fie cat mai curate si uscate
• nu este un caine de mijloc... ori il adori ori nu-ti place sub nici o forma
O prezenta impunatoare si o inima calda
Un Mastino nu este un caine pentru oricine. El are nevoie in primul rand de un stapan care sa-l iubeasca, dar care sa fie totodata ferm. Acesta este un caine mandru, increzator in forta sa, un luptator neinfricat, care impresioneaza si descurajeaza potentialii agresori prin simpla sa aparitie.
Nu este niciodata agresiv fara motiv, dar in cazul in care vreun imprudent il provoaca, ataca intotdeauna frontal fara sa ezite. De asemenea, nu suporta sa fie umilit. Este deosebit de protector cu familia si foarte afectuos cu copiii pe care ii are in grija. Atentie insa, fiind un caine extrem de masiv, in momentul in care isi arata sentimentele fata de micuti, de la care suporta aproape orice tip de "tratament", ii poate dezechilibra, iar acestia se pot rani.
Un perfect caine de paza si protectie, acesta nu isi paraseste niciodata casa si curtea, nici chiar in urmarirea unui agresor. In vremurile din trecut, acestia erau tinuti in curte cate doi. Un mascul, care se afla imediat in apropierea casei, pentru a nu permite unui potential intrus sa patrunda in interiorul acesteia, si o femela, care era libera mai tot timpul si care alerga imediat in caz de alarma si ataca din spatele intrusului. Astfel, acesta era prins intre doua "focuri", cu foarte mici sanse de a scapa.
Chiar daca la prima vedere un Mastino Napoletano poate parea foarte calm, acest fapt poate pacali, stiut fiind ca in caz de necesitate acest colos trece la actiune cu o viteza si o forta de neinchipuit. Profund devotat familiei, el nu trebuie sa perceapa nici un fel de amenintare la adresa celor apropiati. E bine sa evitati chiar si imbratisarile amicale mai puternice, cu persoane pe care cainele nu le-a acceptat inca. Mastino Napoletano nu latra mult si fara motiv, iar atunci cand atentioneaza emite un marait profund, cu rezonanta infricosatoare.
Chiar daca atunci cand este mic va face placere sa-l vedeti catarandu-se pe canapele, imaginati-va totusi ca puiul va deveni cat de curand un colos de peste 80 de kg. Asadar obisnuiti-l sa aiba un loc al sau, pe care sa si-l pastreze. Acolo niciodata nu va fi certat, pedepsit sau deranjat din somn (in perioada de crestere).
Antrenamentul acestui caine trebuie sa contina in principal elemente de obedienta, iar comenzile, la care cainele trebuie sa raspunda cat mai repede, vor fi clare si precise. Pentru a evita accidentele nefericite, in situatia in care un vizitator neatent patrunde fara incuviintarea dumneavoastra pe teritoriul sau, comenzile "pe loc" si "lasa" sunt foarte importante.
Mastino Napoletano este un caine cu un grad ridicat de rezistenta la durere, in care poti avea incredere, dar care nu trebuie dresat pentru paza si aparare, fiind suficient instinctul sau. Din cauza muscaturii devastatoare, este interzis antrenamentul cu manson, iar dresajul se va face numai de catre dresori calificati care au mai lucrat cu astfel de caini.
Dresajul specific de protectie va fi continuat numai cu acei caini care au raspuns total la dresajul de obedienta, pentru ca un Mastino care a apucat sa faca priza si lasa la comanda este o perla destul de rara.
Poate ca in zilele noastre exista rase "fabricate", care sunt mai periculoase decat Mastino, dar e bine sa stiti despre ce e vorba inainte de a cumpara un asemenea pui. Mastino Napoletano nu este o jucarie si necesita o implicare afectiva cat si financiara deosebita. Va asiguram insa ca merita 100%!
Si, daca tot alegeti un Mastino Napoletano, va sfatuim sa-l achizitionati de la noi pentru ca asa stiti ce anume cumparati si de la cine cumparati. Intr-adevar, investitia initiala s-ar putea sa fie mai mare pentru ca este unul din cei mai scumpi caini, poate cel mai scump, dar sa nu uitati ca, pe tot parcursul vietii acestui caine, cheltuielile de intretinere sunt aceleasi, indiferent de valoarea sa chinologica.
Asadar, ca o concluzie de final pe care vrem sa v-o impartasim din toata inima, este aceea ca rasa de caini Mastino Napoletano este un caine extraordinar, care va va oferi cat traieste afectiune, o sporita atentie cat si protectie in adevaratul sens al cuvantului.
Caracterul, niciodata duplicitar, imbina armonios curajul nemarginit cu o afectiune fara egal, care face din acest caine molos cu inima de legionar roman un puternic sentimental incurabil. Pe acest urias, care duce la extrem dragostea pentru stapan si familia sa, ori il indragesti enorm ori nu-ti place deloc. Cu siguranta nu exista o cale de mijloc.
Mastino Napoletano este un caine selectionat initial pentru lupte, extrem de apreciat pentru rolul avut in razboaiele purtate de romani, este calm, dar la nevoie intervine prompt si plin de curaj in apararea stapanului sau cat si a teritoriului. Prin definitie, Mastino Napoletano reprezinta capul de serie al cainilor de paza si protectie pe suprafata mica si medie.
Selectia intreprinsa pentru atingerea unor obiective precise a condus la schimbari majore in cadrul acestei rasei, astfel incat, in prezent, aceasta este destul de diferita de tipicul si utilizarea celei antice, altfel spus, Mastino Napoletano din antichitate nu este unul si acelasi lucru cu Mastino Napoletano din zilele noastre.
Influentele crescatorilor au necesitat un control atent si o aprofundare continua a cunostintelor despre rasa, cu scopul trecerii de la un exemplar canin care lupta in razboaie, pazea vitele sau insotea negustorii pe drumurile periculoase, la un gigant extrem de afectuos care sa-si pastreze nobulul caracter si sa se adapteze la schimbarea radicala a societatii civile, cu toate noutatile ei referitoare la ambient, hrana, expozitii, transport.
Scurt istoric al rasei
Istoria acestei impresionante rase este foarte strans legata de cea a molosului antic. De-a lungul timpului, atat oamenii si cainii au strabatut impreuna perioade de cucerire si dominare, splendoare si decadenta, infrangere si glorie. Intovarasiti la razboi si la vanatoare, in vilele patriciene, in suburbiile sau in arenele romane, fiecare experienta traita a mai adaugat parca un rid pe botul acestui caine absolut impresionant, martor fidel al indelungatei si controversatei istorii umane.
Odinioara, la poalele Muntilor Himalaya vietuiau molosoizi de talie mare, companioni ai caravanelor si in acelasi timp, paznici ai lacaselor de cult budiste. Acest tip de caine luptator, cu adevarat imens, fantastic, dupa cum il descriu calatorii acelor vremuri, a lasat o amprenta de necontestat, fiind considerat pe buna dreptate stramosul tuturor cainilor mari si ascendentul molosilor assiro-babilonieni reprezentati la Nabeth.
Foarte asemanator, din punct de vedere al sistemului osos, cu un leu, parintele molosilor din Epir - cei mai puternici din lume - a fost antrenat in mod responsabil sa lupte pentru a fi folosit in razboaiele de cucerire a Macedoniei.
O data cu inceperea expansiunii Romei, uriasul Mastino Napoletano, transformat intre timp in masina perfecta de lupta, se regaseste defiland alaturi de centurionii imperiului. Cand Cezar a intrat pe teritoriul Brittania (anul 55 I.C.), soldatii romani au fost intampinati de catre molosii celtilor. Fiind profund impresionat de muscatura si de caracterul combativ al acestor caini, imparatul a decis sa ia cu el la Roma cateva exemplare pentru luptele din arene.
Prin intermediul fenicienilor, popor de comercianti, cainii din rasa Mastino Napoletano ajung si in bazinul Mediteranean. Mai apoi, conchistadorii regilor Spaniei sunt insotiti, conform marturiilor scrise de-a lungul istoriei, de un molos compact si cu capul imens, care nu era nimeni altul decat Mastino.
Cel mai probabil ca in urma unor diverse incrucisari dintre molosii descrisi a rezultat Mastino Napoletano, caine crescut initial in vilele patricienilor care locuiau de-a lungul coastei sudice ale peninsulei italice. Odata cu extinderea dominarii imperiului roman, rasa patrunde si in alte tinuturi din sudul Europei, iar, mai tarziu, pe teritoriul Frantei si Spaniei.
"Perro de presa", cum mai este denumit Mastino Napoletano, apare pe un medalion al anului 1625, aceasta infatisare fiind punctul de plecare in prefigurarea rasei actuale. Capul tipic, latimea craniului cat si a botului, forta deosebita a muscaturii si utilitatea acestui caine au facut ca el sa fie adoptat cu usurinta de catre nobilii vremii, dovada incontestabila stand numeroasele reprezentari statuare.
De-a lungul timpului, s-au putut constata transformarile suferite de superba rasa, actualmente Mastino fiind un caine care are drept caracteristici principale capul masiv, sistem osos deosebit de puternic si corpul acoperit cu piele foarte abundenta, ce formeaza falduri mari in jurul gatului.
Caracterial, profesorul Tecce il descrie, in anul 1897, ca pe un adevarat arsenal de forta care poate fi utilizat la vanatoare, in lupta cu animale mari si feroce, dar si la apararea turmelor de vite. El afirma ca Mastino Napoletano isi manifesta mereu afectiunea fata de stapan, iar cand acesta ordona, cainele ataca si sfasie totul intr-o secunda. Astfel ca, la Napoli, acest caine era insotitorul mafiotilor vremii care, prin antrenament agresiv, eliminau orice urma de inocenta a animalului.
Primul Razboi Mondial, cat si criza economica care a urmat au condus inevitabil la decimarea rasei, in viata ramanand foarte putine exemplare. In aceste conditii, un rol important ii revine personajului Piero Scanziani, cel care, intuind imensul potential cat si tipicitatea inconfundabila ale rasei, face primii pasi pentru oficializarea acesteia.
Mastino Napoletano, de retinut:
• nu este sub nici o forma un caine de apartament
• nu este un caine pe care sa il izolezi sau sa-l privezi de atentia necesara
• are impetuos nevoie de hrana de calitate cat si de suplimente de vitamine si minerale
• are nevoie de miscare, dar numai in ritmul lui; nu trebuie deloc fortat sau alergat cu bicicleta (nu este un caine de vanatoare); indeosebi in perioada de crestere, evitati urcatul si coboratul scarilor.
• nu trebuie accentuata agresivitatea prin antrenamente specifice
• necesita socializat de la o varsta cat mai frageda cu alti caini cat si cu oamenii
• necesita periat de trei ori pe saptamana pentru a-i intretine roba
• fiind un caine foarte greu, este predispus la formarea de bataturi (calozitati) la nivelul coatelor; de aceea, in locul unde doarme trebuie asternuta o salteluta
• fiind un caine cu par scurt, nu trebuie sa doarma in locuri umede, unde este curent sau unde temperatura coboara sub 0 grade Celsius
• inainte si dupa masa trebuie lasat in pace, pentru a evita eventuale torsiuni gastrice
• intotdeauna dupa ce bea apa sau mananca, trebuie sters la bot si pe barbie, care este necesar sa fie cat mai curate si uscate
• nu este un caine de mijloc... ori il adori ori nu-ti place sub nici o forma
O prezenta impunatoare si o inima calda
Un Mastino nu este un caine pentru oricine. El are nevoie in primul rand de un stapan care sa-l iubeasca, dar care sa fie totodata ferm. Acesta este un caine mandru, increzator in forta sa, un luptator neinfricat, care impresioneaza si descurajeaza potentialii agresori prin simpla sa aparitie.
Nu este niciodata agresiv fara motiv, dar in cazul in care vreun imprudent il provoaca, ataca intotdeauna frontal fara sa ezite. De asemenea, nu suporta sa fie umilit. Este deosebit de protector cu familia si foarte afectuos cu copiii pe care ii are in grija. Atentie insa, fiind un caine extrem de masiv, in momentul in care isi arata sentimentele fata de micuti, de la care suporta aproape orice tip de "tratament", ii poate dezechilibra, iar acestia se pot rani.
Un perfect caine de paza si protectie, acesta nu isi paraseste niciodata casa si curtea, nici chiar in urmarirea unui agresor. In vremurile din trecut, acestia erau tinuti in curte cate doi. Un mascul, care se afla imediat in apropierea casei, pentru a nu permite unui potential intrus sa patrunda in interiorul acesteia, si o femela, care era libera mai tot timpul si care alerga imediat in caz de alarma si ataca din spatele intrusului. Astfel, acesta era prins intre doua "focuri", cu foarte mici sanse de a scapa.
Chiar daca la prima vedere un Mastino Napoletano poate parea foarte calm, acest fapt poate pacali, stiut fiind ca in caz de necesitate acest colos trece la actiune cu o viteza si o forta de neinchipuit. Profund devotat familiei, el nu trebuie sa perceapa nici un fel de amenintare la adresa celor apropiati. E bine sa evitati chiar si imbratisarile amicale mai puternice, cu persoane pe care cainele nu le-a acceptat inca. Mastino Napoletano nu latra mult si fara motiv, iar atunci cand atentioneaza emite un marait profund, cu rezonanta infricosatoare.
Chiar daca atunci cand este mic va face placere sa-l vedeti catarandu-se pe canapele, imaginati-va totusi ca puiul va deveni cat de curand un colos de peste 80 de kg. Asadar obisnuiti-l sa aiba un loc al sau, pe care sa si-l pastreze. Acolo niciodata nu va fi certat, pedepsit sau deranjat din somn (in perioada de crestere).
Antrenamentul acestui caine trebuie sa contina in principal elemente de obedienta, iar comenzile, la care cainele trebuie sa raspunda cat mai repede, vor fi clare si precise. Pentru a evita accidentele nefericite, in situatia in care un vizitator neatent patrunde fara incuviintarea dumneavoastra pe teritoriul sau, comenzile "pe loc" si "lasa" sunt foarte importante.
Mastino Napoletano este un caine cu un grad ridicat de rezistenta la durere, in care poti avea incredere, dar care nu trebuie dresat pentru paza si aparare, fiind suficient instinctul sau. Din cauza muscaturii devastatoare, este interzis antrenamentul cu manson, iar dresajul se va face numai de catre dresori calificati care au mai lucrat cu astfel de caini.
Dresajul specific de protectie va fi continuat numai cu acei caini care au raspuns total la dresajul de obedienta, pentru ca un Mastino care a apucat sa faca priza si lasa la comanda este o perla destul de rara.
Poate ca in zilele noastre exista rase "fabricate", care sunt mai periculoase decat Mastino, dar e bine sa stiti despre ce e vorba inainte de a cumpara un asemenea pui. Mastino Napoletano nu este o jucarie si necesita o implicare afectiva cat si financiara deosebita. Va asiguram insa ca merita 100%!
Si, daca tot alegeti un Mastino Napoletano, va sfatuim sa-l achizitionati de la noi pentru ca asa stiti ce anume cumparati si de la cine cumparati. Intr-adevar, investitia initiala s-ar putea sa fie mai mare pentru ca este unul din cei mai scumpi caini, poate cel mai scump, dar sa nu uitati ca, pe tot parcursul vietii acestui caine, cheltuielile de intretinere sunt aceleasi, indiferent de valoarea sa chinologica.
Asadar, ca o concluzie de final pe care vrem sa v-o impartasim din toata inima, este aceea ca rasa de caini Mastino Napoletano este un caine extraordinar, care va va oferi cat traieste afectiune, o sporita atentie cat si protectie in adevaratul sens al cuvantului.
Saint Bernard
Tara de origine: Elvetia
Inaltime: 70-80cm; F 65-78cm;
Inaltime: 70-80cm; F 65-78cm;
Greutate: M 55-80kg; F 52-78kg;
Culoarea: cainii Saint Bernard sunt de culoare rosu cu alb, alb-rosu; toate nuantele de rosu cu pete; rosu, galben, brun, pete albe pe bot, piept, labe, abdomen si ultima treime a cozii; o pata alba pe frunte si pe bot, caracteristica rasei.
Comportament: temperament bland, vesel, curajos, afectuos cu stapanul dar mai ales cu copiii.
Cu siguranta cainii Saint Bernard sunt unii dintre cei mai cunoscuti ca rasa avand drept stramos Dog-ul Tibetan. Keller sustine ca aceasta rasa s-a raspandit in Nepal si India, apoi in China iar mai tarziu si in Orientul Apropiat. Razboaiele si relatiile comerciale de pe vremea domniei lui Alexandru cel Mare au adus acest caine, peste Grecia si Italia, in Europa Centrala.
In Elvetia cainii Saint Bernard au fost adusi de catre colonistii romani care-l utilizau pentru paza proprietatii lor. Prin incrucisari cu cainii din Alpi s-a obtinut un exemplar deosebit, Saint Bernard-ul pe care-l cunoastrem noi astazi.
La inceput cainele Saint Bernard a fost utilizat ca paznic al locuintelor. Mai tarziu datorita puterii, simtului de orientare si al simtului sau olfactiv remarcabil a fost dresat si utlizat la salvarea oamenilor captivi in urma avalanselor sau rataciti prin munti.
Ca boli specifice rasei Saint Bernard trebuie mentionat ectropion (rasfrangerea catre inafara a pleoapei), torsiunea de stomac care apare in urma salturilor peste obstacole inalte, displazia de sold care este de cele mai multe ori congenitala; maladia cotului.
Dog German
Origine: germana, fiind rezultatul incrucisarii dintre cainii de lupta din evul mediu, grupa dogilor (caracterizati prin masivitate, forta deosebita si falci puternice) si ogar.
Caracteristici generale: cainele Dog German este majestuos, distingandu-se prin armonia formelor. Este un excelent caine de paza, distant cu strainii dar atasat puternic de stapan si prietenos cu copii.Cere mana forte (nu brutala) in educatie. Cainele Dog German este constient de forta si maretia lui, dar putandu-si-o stapani.
Talie, greutate: Masculul Dog German 76-80 cm si 55-65 kg; Femela: 70-75 cm si 45-55 kg.
Capul: expresiv, ingust, cutia craniana egala, ca lungime cu nasul.Stop foarte marcat.
Ochii: rotunzi, in general infundati in orbite, de culoare neagra (la cei arlechin pot fi si de culori deschise).
Urechile: rasa Dog German are urechile atasate sus, triunghiulare taiate ascutit, destul de lungi, purtate vertical.
Gatul: lung, foarte musculos.
Corpul: cu alura atletica, piept larg, abdomenul supt, talia formand o linie continua oblica de la cutia toracica spre partea posterioara.
Coada: cainii Dog German au coada de lungime medie, atarnand in repaos pana in dreptul jaretului, usor curbata in mers.
Membrele: musculoase, drepte si puternice.Jaretul bine orientat, fara deviatie nici spre interior, nici spre exterior.Labele bine inchise, rotunjite.
Parul: foarte scurt, lucios, bine lipit de trup.
Culori admise: arlechin (alb cu pete negre, neregulate), negru, albastrui otel, roscat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu